COMUNICAT DE PRESĂ

Date fiind numeroasele studii de cercetare strategică, cu caracter aplicativ, realizate la nivel global de marile firme de audit și consultanță care sunt prezente și în România, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) a inițiat o serie de conferințe care să disemineze rezultatele acestor analize în spațiul public autohton. Demersul țintește punerea acestor cercetări în dezbaterea factorilor de decizie publică, a oamenilor de știință, a specialiștilor practicieni din mediul de afaceri, precum și a tinerei generații, în formare în spațiul universitar.

Societatea contemporană trece printr-o serie de procese transformaționale care anunță configurația ei viitoare. Tocmai de aceea, în parteneriat cu KPMG și Academia de Studii Economice din București, prima conferință din seria Accesarea rezultatelor cercetării globale a fost dedicată gestiunii acestor schimbări, pornind de la Indicele adaptării la schimbare – Change Readiness Index (CRI), realizat de specialiștii de la KPMG în colaborare cu Oxford Economics.

„Conferința aceasta se desfășoară într-o perioadă particulară, în care este evident că țara cere o schimbare. Dincolo de cerința exprimată în spațiul public, obiectivul nostru îl constituie prezentarea rezultatelor unui studiu global referitor la pregătirea pentru schimbare, odată cu încercarea de a vedea unde se află România din acest punct de vedere”, a declarat dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, în deschiderea lucrărilor.

Șerban Toader, senior partner KPMG, și Victor Iancu, advisory manager KPMG, au descifrat indicele, arătând că el a fost calculat pe trei piloni: capabilitatea antreprenorială (a mediului de afaceri), capabilitatea guvernamentală (fiscalitate, reglementare și securitate), capabilitatea societății civile și a populației (instituțiile societății civile, nivelul de incluziune, educația, sănătatea și accesul la tehnologie). Reprezentanții KPMG au remarcat că este „surprinzător și dezamăgitor” că România ocupă locul 79 din cele 127 de țări, între Tanzania și Mozambic. Pentru comparație, Cehia se află pe locul 28, Ungaria ocupă locul 29, Slovacia 30, Kazahstan 31, Polonia 32, iar Bulgaria este pe locul 47. Aceștia au conchis că țări mai mici, cu resurse mai puține, depășesc economii mari în adoptarea măsurilor pentru schimbare și că în multe țări lipsa de prosperitate este atenuată de perspectivele date de o guvernanță robustă, o bază socială solidă și un mediu de afaceri pozitiv.

Cu acest prilej, dr. ec. Lazăr Comănescu, consilier la Președinția României, a remarcat că „o schimbare presupune nu doar actul în sine, ci și determinarea pentru așa ceva; nu doar a face, ci și a avea capacitatea de a face schimbare”, în timp ce Bogdan Ciucă, președintele Comisiei Juridice, de Disciplină și Imunități din Camera Deputaților, a marcat că dezbaterea studiului sus-amintit „este o pledoarie pentru înțelepciune: să evităm ceea ce nu dorim să se întâmple și să pregătim ceea ce ne dorim pentru viitor”. Tot în acest context, prof. univ. dr. Pavel Năstase, rectorul ASE București, a realizat o prezentare dedicată gradului de pregătire a României în raport cu exigențele societății digitale globale.

Promotor al ciclului de conferințe dedicat reflectării percepției dinspre și despre România a poziționării în megatrendurile globale, Petru Rareș, vicepreședinte al ASPES, a susținut că este important să avem „instrumente care ne ajută să înțelegem ce urmează să se întâmple în lume și spre ce ne îndreptăm”. Prof. univ. dr. Gheorghe Zaman, președintele Asociației Generale a Economiștilor din România, conf. univ. dr. Ionela Costică, decanul Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, și conf. univ. dr. Octavian-Dragomir Jora, redactor-șef al revistei Economistul, au pledat cauza combinării potențialului științific al mediului academic românesc cu suplețea organizatorică și orientarea spre publicul consumator, specifice mediului de afaceri, pentru creșterea relevanței pieței cercetării.